Vă scriu pentru prima oară și
am așteptat ceva vreme, recunosc, pentru a căpăta curaj.
Sunt o brunetă focoasă, cu
părul lung, frumoasă. Am forme atrăgătoare și mai ales un piept generos, cu
care fac mereu senzație pretutindeni. Este unul dintre marile mele avantaje
exterioare, de care abuzez cu plăcere. Mă numesc Francesca. Trăiesc cu un
bărbat cu 10 ani mai mare decât mine.
La început, a fost o iubire
năvalnică între noi, pasională. Era ceva anormal de frumos și mă rugam la
Dumnezeu ca asta să țină. Eu am doi copii din altă căsătorie și faptul că s-a
purtat frumos cu ei, m-a bucurat imens.
Am cumpărat împreună un
apartament și ne-am împrumutat la bănci, făcând credite. După doi ani, a
început să mă evite sistematic și am realizat că mă înșela. Se purta bizar. Am
aflat și cine era tipa: o colegă de serviciu de-a lui, cu care erau împreună
când ne-am cunoscut și am hotărât să rămânem împreună.
Mi-am pus mii de întrebări și
normal că mă întrebam dacă puteam să am sau nu un viitor cu acest bărbat (Dan
se numește). Eram confuză și nu știam ce să mai cred. Nu mă mai iubea.
Partenerul meu s-a schimbat radical, probabil sub presiunile exercitate de acea
femeie. Eram șocată și cu nervii în pioneze.
Mă atingea din ce în ce ma
rar iar ceea ce mă deranja cu adevărat, era faptul că Dan începuse să se
comporte urât cu copiii mei (deși nu avea acest drept).
De fapt, încerca să-i
îndepărteze de mine. M-a durut lipsa sa de suflet și asta m-a determinat să fiu
circumspectă cu el și să încerc să văd viața fără acesta de-acum înainte.
Acest șoc, al descoperirii
faptului că el mă înșela, m-a făcut să-l urăsc. Cuvintele lui au fost false,
false... Pe care însă din cele două femei o iubea cu adevărat? Poate pe
niciuna.
După șase luni de discuții
interminabile și de frustări, nervos pentru că nu ajungea să-și impună punctul
de vedere, Dan a început să mă insulte. Uneori, îmi zicea cuvinte dulci (cât și
copiilor mei), apoi pentru că eu îl respingeam (și cum aș fi putut să mă
comport cu el în alt mod, după toate câte îmi făcuse?), se pornea cu injurii
teribile la adresa noastră. Era jalnic!!
Într-un acces de sinceritate,
i-am spus:
- Vreuau să termin povestea
asta, Dan!!
- De ce?
- Pentru că nu are niciun
rost.
- Cum niciun rost? Așa crezi?
- Da. Sincer, ne amăgim unul
pe altul și ne furăm căciula...
- Nu poate fi adevărat,
revino-ți!
- Nu, am decis, te voi
părăsi.
- Nu accept.
- Eu asta vreau, Dan! Ah,
m-am săturat de insultele tale, de trădarea ta, de tot...
- Dar eu te iubesc!
- Vorbești prostii... Gogoși!
Cine mă crezi tu, Dane, de-ți bați joc așa de mine...
- Francesca, mă voi schimba,
îți promit solemn.
- Tu? Niciodată.
- Ba da. Ba da, iubito...
- Oh, nu mai folosi acest
cuvânt, te rog. Sună așa de fals rostit de tine...
- Mă faci să mă simt prost.
- Și tu, de câte ori m-ai
făcut să mă simt astfel? Mai știi? Spune!
- Nu.
Dan intrase în panică. A
văzut cum dintr-o dată, lumea construită de noi se prăbușea iremediabil. Și
începuse totul atât de frumos...
Dacă el se simțea în panică,
în schimb eu eram pierdută. Pentru a nu știu câta oară, trebuia să iau viața de
la început. Pe undeva, mă temeam, deoarece aveam doi copii de crescut și
creditele la bănci, care îmi provocau coșmaruri noaptea.
Cu partenerul meu însă, nu
mai era cale de întors, eram perfect hotărâtă de a-l părăsi. Un om hiper gelos
și afemeiat îmi trebuia... Acea femeie l-a schimbat radical, în rău. A avut o
influență nefastă asupra sa și ne-a distrus cuplul. Sau poate că așa a fost de
la bun început? Să fi trăit o himeră?
Tot acest stres, acumulat
treptat și solid, m-a îmbolnăvit. Am stat mult timp prin spitale și am cheltuit
foarte mulți bani pe medicamente. Dar decizia mea era fermă: nu-l mai doream
lângă mine. Nu am acceptat ca Dan să mă insulte și nu am vrut să văd cum mi se
duc pe apa sâmbetei anii tinereții, pentru un om neserios. Acest bărbat mi-a
creat enorm de multe probleme.
Acum, sunt doar cu copiii mei
și vă pot spune că mă descurc. Sunt liniștită și nimeni nu mai țipă la noi. Ca
orice femeie, am nevoie de tandrețe și de sprijin, însă mă pot lipsi foarte
bine de ele decât să mai am de-a face cu un bărbat asemeni celui care a fost
până de curând în casa mea.
Nu mai am sentimente pentru
vreun bărbat. Știu că viața este complicată și neliniștitoare, însă trebuie să
găsești forța de a trece peste toate obstacolele sale, nu-i așa?
Francesca, Pescara, Italia
Am dat peste anunţul publicat de prezicătoarea şi tămăduitoarea
Iosefina Rodica şi datorită ei am scăpat de farmecele puternice pe care ni le-a
făcut o vrăjitoare pusă de rivala mea. Mai mult, am cunoscut un bărbat bun cu
care intenţionez să rămân, dacă ne va ajuta Dumezeu.
Mulţumesc pentru ajutorul
nesperat !
Contact prezicătoarea şi tămăduitoarea
Iosefina Rodica:
0733. 30 20 30
Vizitaţi
şi pagina mea de pe siteul www.vrajitoarero.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu